Carantina electorala la Coltea

Dimineata am aflat ca trebuie sa fac un drum…. catre spital! No piglet flu, doar un exercitiu de democratie sau “Carantina electorala la Coltea”

Cu toate restrictiile impuse de carantina, reusesc sa ma incadrez in culoarul celor care stateau la acea coada, care dadea dreptul la stat la coada unde se vota. Atmosfera gri din jur este codimentata de stropisorii de tuse in ceafa. Ma dau febril cu dezinfectant si il atentionez ca exista notiunea distantei minime de intimitate.
Unele persoane si-au amintit de cozile din regimul comunist, unii au jucat roluri de cetateni turmentati si tot circul a fost intretinut de personajul paranoic. Paranoicul catre portarul spitalului: “Aha..te duci sa votezi! Crezi ca ne minti pe noi, cu zambetul pe fata?” Portarul: “Am venit sa ii insotesc pe jurnalisti! Lasa-ma nene!” Si istoria s-a repetat cu orice persoana care incerca sa il depaseasca.
Ajung in fata unei usi improvizate si aflu ca mai trebuie sa mai am rabdare, caci am ajuns la “coada scurta” amenajata intr-o sala cu tavanul jos, putin luminata. Este frig si ma intreb ce urmeaza… In jur aud un banc morbid despre o fosta morga aflata in acea cladire.
Sunt chemata inauntru impreuna cu 2 persoane: Am votat!!!! Socializez cu persoana responsabila cu inscrierea C.I. care se plange de conditiile mizere (praf, mizerie, frig, aglomeratie, persoane care injura, certuri….)
Cand am trecut prin culoarul ingust, mi-am dat seama ca populatia se dublase. Eu am stat doar 1h si 30min…! Este sindromul “raului celui mai mic”.

Si la final, cui ii mai pasa acum de drepturile omului, de respect, de dreptul la vot intr-un loc decent!

Care este motivul ce ne-a facut sa acceptam aceste conditii?
- Poate ca ne aflam in minoritate, pentru ca avem sectii separate destinate persoanelor care nu aveau domiciliu in Bucuresti?
- Poate ca ne-am prins ca e nevoie de actiune pentru a face o schimbare? (“You can’t leave footprints in the sands of time while sitting down.-Nelson Rockefeller.”)

Un alt articol despre “Votul groazei” de la spitalul Coltea.

Intergalactic Laxative

Ma bucur ca s-a descoperit apa pe Luna…Stiu ca a trecut o perioada de la anuntul oficial, insa putem sarbatori oricand si mai ales cu melodia Intergalactic Laxative, cantata de Donovan:

I was impressed like everyone,
When man began to fly,
Out of earthly regions,
To planets in the sky.
With total media coverage,
We watched the heros land,
As ceremoniously
They disturbed the cosmic sand.

In awe with admiration,
We listened to the talk.
Such pride felt they,
Such joy to be
Upon the moon to walk.
My romantic vision shattered,
When it was explained to me,
Spacemen wear old diapers
In which they shit and pee. (more lyrics)

Campanie impotriva fumatului – partea a IV-a

Nu supravietuiesc speciile cele mai puternice, nici cele mai inteligente, ci cele mai usor adaptabile. Charles Darwin

Si apoi a evoluat in OM…..

Musca

- Denumire dată mai multor genuri de insecte cu aparatul bucal adaptat pentru supt, dintre care cea mai cunoscută (Musca domestica) trăieste pe lângă casa omului; p. gener. (pop.) nume dat oricărei insecte mici, zburătoare, căreia nu i se cunoaste numele. (DEX)

- Constelatie

- Mona Musca (tot e campanie electorala)

- Pescuitul cu musca artificiala

- Banc cu o musca: Reprezentantii mai multor natiuni se intalnesc intr-un restaurant. Toti au cerut cate un pahar de vin, dar cand au adus vinul, in fiecare pahar era o musca. Neamtul a cerut alt vin in acelasi pahar. Englezul – vin nou in pahar nou. Finlandezul a scos musca si a baut vinul. Rusul a baut vinul cu tot cu musca. Chinezul a mancat musca, dar nu a baut vinul. Evreul a prins musca si a vandut-o chinezului. Romanul a baut trei sferturi de pahar si a cerut sa-i fie schimbat. Norvegianul a prins musca si s-a dus la pescuit. Irlandezul a maruntit musca si i-a trimis paharul englezului. Americanul a inceput proces impotriva restaurantutlui si a cerut 10.000.000 de dolari daune morale. Scotianul a prins musca de gat si a zis: – Chiar acum sa scuipi tot ce ai baut!

- Oferta tentanta la scoala: cine mananca o musca ia nota 10!

- Musca folosita in campanie de marketing:

Formatorul de caractere

Duminica seara, am vizionat pe TVR 1 filmul “Clubul imparatilor“. Mai multe informatii despre scenariu, actori, citate, le puteti gasi pe site-ul lor, adica http://www.theemperorsclub.com/.

Suntem cativa dascali in familie, incepand cu mama, cu matusele si verisoarele mele si terminand cu mine, care am renuntat la aceasta profesie nobila. Poate acesta este unul dintre motivele pentru care acest film mi-a trezit o stare de mandrie, de apreciere, de nostalgie. Cred ca, mama e un exemplu de invatatoare care a transformat viata catorva copii care i-au fost elevi.
Mi-am amintit de profesorii care mi-au schimbat mie perspectiva asupra vietii, societatii, procesului de invatare, si carora le multumesc (desi, cel mai des am facut-o indirect): d-lui diriginte Ion Ivan, profesorului de geografie, dl. Gheorghe Grigorescu , d-nei Mihaela Gherghelescu, profesoara de psihologie, dl. Adrian Dan- profesor de dezvoltare comunitara si d-lui Dumitru Iacob, profesor de comunicare si relatii publice. Am invatat de la fiecare, chiar daca nu erau informatii legate de materia pe care o predau. As mai putea enumera si alte nume….pentru ca fiecare interactiune este un eveniment unic.

“Great teachers have little external history to record. Their lives go over into other lives. These men are pillars in the intimate structure of our schools. They are more essential than its stones or beams. They will continue to be a kindling force and a revealing power; part of necessary fabric men breath.” – citat din film

Sa ii pretuim pe cei care au avut rabdarea, pasiunea de a ne forma caracterul si spiritul.

Harry Tavitian si Vali „Sir Blues” Răcilă

De cand astept concertul acesta….!

“Seria de concerte Teach Me Tonight cu Harry Tavitian de la Institutul Cultural Român (Aleea Alexandru nr. 38) ajunge joi, 12 noiembrie, la ora 18.30, la rădăcinile jazzului. Harry Tavitian şi invitaţii săi – Vali „Sir Blues” Răcilă (chitare, voce), Marcian Petrescu (muzicuţă, voce) şi trupa Legacy – vor susţine un concert intitulat „Roots” şi dedicat muzicii blues şi spirituals. Vor fi prezentate – în note şi cuvinte – momente din istoria bluesului, de la worksongs, blues tradiţional până la bluesul electric. Explicaţiile nu vor fi didactice, ci fireşti şi spontane precum însuşi bluesul.” (Institutul Cultural Roman)

Piglet Flu

In ultimele doua zile imi tot adresez o intrebare: “To be or not to be Swine Flu?”.
In fiecare zi iau lista de simptome si verific:
- febra…putin si chinuita
- tuse …doar daca ma chinui
- dureri in gat…ma incadrez in categoria bariton!
- dureri musculare…la activitatea fizica depusa prin pozitia orizontala in pat, nu prea mai simt nimic! As vrea macar in cot sa ma doara de gripa!
- dureri de cap…zilnice si intense, deoarece am un neuron harnic
-secretii nazale….bingo point! Nasul meu se preschimba in rât!

Deci, zic: Nema problema! Hai sa ne mai si amuzam!

Piglet Sneezes By UncleGizmo (tk Dan pentru recomandare)

Piglet Flu by Urban Dictionary (tk Laura pentru recomandare)

Voi ce recomandari aveti?

Different Asses, Same Sh*t

Prin 2000 am facut aceasta animatie critica, adresata propagandei electorale de atunci.
Se potriveste si acum, pentru ca “Different Asses, Same Sh*t!”

Urma Connect

Din perspectiva mea, unul dintre sloganurile de la concertele Urma este “Urma- Connecting people!” (si nu este o reclama ascunsa, ci o asociere de cuvinte, bazata pe fapte reale). Pentru ca am regasit in seara asta o multime oameni, de la chipuri la prieteni. Pentru ca Forumul Urma stie de ce! Pentru ca sunt prezenti la fiecare concert. Pentru ca “What are friends for/ To make you stronger/ To kick you out the door/ I love you but I gotta go”.

La o prima interactiune, dupa 3 ani fara concerte, muzica celor de la Urma imi confera doar o stare de nostalgie, in ciuda indicatiilor repetate ale lui Mani. Amintirile mele legate de fostele concerte sunt mai puternice decat orice cuvinte stigate la microfon. Volumul amintirilor este mai putenic decat realitatea!

Imi amintesc foarte clar primul concert din Viking…la fel de bine numeroasele improvizatii facute cam la fiecare melodie, la fiecare concert. It was magic!

Va recomand articolul despre Urma din Atelier LiterNet.

Presa despre URMA…

Mă numesc Mircea Toma şi recunosc, am creierul varză. Ia uite ce curge: ctoral vote rafo trocen omania ucrain democ frauda scu scu tase case – şi tot aşa, la infinit, pentru că urâţenia este prolifică! Sar nişte tipi şi mă leagă. Îmi taie volumul, reset la creier. Cântă. Urma. Nu se umple numai mintea, ci tot sufletul. E atât de frumos, de simplu şi de liniştit, încât ajungi să uiţi cât eşti de urât. Şi rămâi aşa, serafic, fericit şi însănătoşit. Şi-l laşi să se ocupe de mizerii pe fraierul Mircea Toma.
(Mircea Toma, Academia Caţavencu, decembrie 2004)

A fost, vineri, concert Urma. Un concert fecundat în Green Hours, adus pe lume la Coyote Café şi răspândit necruţător în lume de purtători de Urma. [...] Acustica Urma are o problemă – e organică. Face priză undeva între aortă şi suflet. Şi grupul de muzicieni care fac Urma este organic şi matur armonizat. Urma trăieşte. [...]
(B24 Fun, 10-17 decembrie 2004)

[...] întregul album este acustic; provocarea a fost crearea muzicii fără a apela la artificiile instrumentaţiei moderne. A rezultat o reuşită majoră, care, practic, nu poate fi încadrată în nici un gen clar definit: este clar o muzică progresivă (dar altfel decât se făcea în anii ‘70), e şi puţin jazzie, e şi rock, dar de care e greu de spus. Important este că e muzică (una foarte curată şi care creează o atmosferă specială), e muzică Urma. [...]
(Doinel Tronaru, România liberă, 11 decembrie 2004)

Ac-cent-tchu-ate the Positive